Cum va arata piata europeana de constructii in 2024

Anul 2023 se apropie cu pași repezi de ultimul său trimestru, iar analiștii financiari se întrec deja în proiecții pentru 2024. Renumitul grup bancar olandez ING nu face notă discordantă și a efectuat un amplu studiu asupra pieței de construcții din Europa. Din păcate, previziunile specialiștilor ING sunt în disparitate cu optimismul general manifestat de guvernanți și oglindesc un viitor mai puțin luminos decât ne-am dori.

Pe scurt, industria de construcții din Europa se va contracta în 2024. Analiștii olandezi au avertizat demult că ratele majorate ale dobânzilor și prețurile ridicate ale imobilelor vor reduce drastic cererea în acest domeniu. Puțini oameni își permit să cumpere o casă cu banii jos, și mai puțini își permit costul unui credit, iar majoritatea populației se uită cu stupoare la prețul de listă al unui apartament sau al unei case.

Toate astea au condus la scăderea cererii pentru locuințe noi în Europa. Specialiștii ING susțin că forța motrice a pieței de construcții o reprezintă șantierele aflate în derulare, însă majoritatea se vor concretiza până la finalul acestui an. Singurele proiecte care stimulează apetitul cumpărătorilor sunt cele sustenabile, care asigură liniște și siguranță pe termen lung, însă, de sine stătătoare, acestea nu pot susține sectorul construcțiilor.

Ruben Marian, fondator și CEO al companiei UTILBEN, explică de ce există și o parte bună în tot ceea ce se întâmplă astăzi.

Sunt de acord, proiecțiile analiștilor reflectă realitatea. Consider că economia globală încă se recuperează după pandemia COVID-19 și că încă nu s-au făcut toate corecțiile necesare pentru redresarea situației. În plus, conflictul de la graniță este departe de a se fi încheiat și specialiștii în domeniu vorbesc deja despre un război de uzură. Dacă punem la socoteală prețurile mari la materiale de construcții, dobânzile ridicate la credite și nivelul inflației, nu este de mirare că nu ne aflăm încă în condiții ideale de business.

În orice previziuni, există însă și excepții. Vestea bună pentru România este că mulți conaționali plecați la muncă în străinătate se întorc acasă. Pentru confort, liniște, familie și chiar pentru oportunități de afaceri. Conform datelor oficiale, sunt 5,7 milioane de români în diasporă, așa că tendința acestora de a reveni în țara natală ne dă speranțe. Pentru că majoritatea dintre ei au învățat lucruri valoroase peste hotare și au văzut și aplicat modele de bune practici în business. Cu tot acest bagaj de experiențe, pot face mai mulți bani în România decât în Italia sau Spania. 

Numărul construcțiilor în Uniunea Europeană stagnează

Analiștii olandezi au pregătit și bilanțul pentru anul în curs, chiar dacă mai avem mai bine de 3 luni până să tragem linie. Pesimist din nou: 0% creștere a volumului de construcții în Uniunea Europeană, față de anul precedent. O stagnare care se va transforma anul viitor în declin, dacă mediul de afaceri, autoritățile și guvernanții nu vor acționa cu celeritate să redreseze această corabie intitulată Uniunea Europeană.

Veți spune că am început anul 2023 în forță și că zgomotul de pe șantiere era la unison cu veniturile în creștere ale constructorilor și nu greșiți deloc! Chiar așa a fost situația în prima jumătate a anului. În luna iunie, nivelul construcțiilor în Uniunea Europeană era peste cel din aceeași perioadă a anului trecut. Dar cei de la ING au prezis că ritmul va încetini. Ceea ce s-a și întâmplat. Atât șefii de companii, cât și persoanele fizice au manifestat o apetență scăzută pentru investițiile în imobiliare.

Nu îi putem învinovăți, dacă ne uităm cu atenție la ce se întâmplă în jurul nostru: economia europeană este slăbită, dobânzile sunt sus, iar prețurile au explodat. Se credea că întârzierile pe lanțul de aprovizionare vor masca scăderea cererii și, astfel, șantierele vor da înainte. Însă dinamica pieței a contrazis această prognoză. La nivel european, fabricanții de ciment, cărămidă și beton au scăzut turația motoarelor, iar producția a încetinit cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dacă producătorii de materiale de construcții se vor limita la acest procent de 13%, consecința va fi una minoră asupra sectorului de construcții. Numărul de clădiri ridicate în Uniunea Europeană în 2024 va fi cu doar 1% mai mic decât cel de anul acesta. Ei, iată că analiștii ING nu sunt chiar atât de pesimiști! Desigur, cu toții ne-am dori o creștere, însă o scădere de doar un procent e neglijabilă. 

Ruben Marian consideră că este nevoie de un moment zero, care să schimbe modul în care se construiește în România.

Este nevoie de o strategie clară în ceea ce privește dezvoltarea urbană. Accentul trebuie să cadă pe confortul locuitorilor unui oraș, pe spații verzi, pe ridicarea de școli și spitale, pe înlesnirea relațiilor dintre oameni. UTILBEN are sediul central în Cluj-Napoca, așa că mă raportez la acest oraș minunat din inima Transilvaniei, așa cum ne place să îl numim. Din păcate, în ultimii 20 de ani, s-a construit haotic, iar cuvântul de ordine a fost „speculă”. Mulți oameni au făcut bani rapid din imobiliare, iar, cel puțin în Cluj-Napoca, a lipsit ordinea și disciplina în construcții.

În acest context, consider că o resetare este binevenită. Un punct de cotitură care să încetinească - dacă nu chiar să oprească - nebunia imobiliară. Trebuie să existe o colaborare strânsă între autoritățile publice locale și investitori. Fără un plan clar de dezvoltare urbană, Cluj-Napoca ar ajunge la implozie, s-ar sufoca. Așa că eu văd cu ochi buni încetinirea ritmului de ridicare a clădirilor și chiar am observat că primăria nu mai emite un număr atât de mare de autorizații de construire, tocmai pentru a pune infrastructura la punct. În plus, o astfel de măsură poate preveni o nouă bulă imobiliară.

Renovările reprezintă peste 50% din totalul lucrărilor de construcții

Și, pentru că tot am abordat un ton mai optimist, continuăm în același registru. Specialiștii olandezi se așteaptă ca sectorul renovărilor să încline balanța spre profit. Și nu e de mirare de ce! Cererea pentru lucrări de renovare și mentenanță reprezintă peste 50% din totalul lucrărilor de construcții, iar vestea bună este că cererea nu este afectată de ciclurile economice sau de capriciile pieței.

Vorbeam la începutul acestui articol despre sustenabilitate. Această direcție impusă de Uniunea Europeană produce efecte benefice evidente, în sensul că stimulează investițiile. Clădirile vechi trebuie modernizate pentru că este imperios să devină eficiente energetic, iar asta se traduce în bani cheltuiți pe lucrări de renovare și de mentenanță. Deci, o gură de aer proaspăt pentru domeniul construcțiilor. Disponibilitatea fondurilor europene, pe de-o parte, și prețurile mari la energie, pe de altă parte, reprezintă stimulente puternice, mai ales pentru retrograzi.

Companiile de construcții resimt din plin comportamentul prudent al clienților și privesc cu îngrijorare spre viitor. Nivelul de încredere al constructorilor în ceea ce privește 2024 este unul scăzut și a atins nivelurile de pesimism din urmă cu 2 ani. Li se alătură instalatorii, zidarii, tâmplarii și zugravii, care au raportat o scădere vizibilă a volumului de lucru. Din păcate, comportamentul este imuabil și în ceea ce privește infrastructura, un domeniu care are încă mare nevoie de investiții.

Prețurile imobiliare în Uniunea Europeană scad

Totuși, această situație sensibilă are și părțile ei bune. Clienții au cel mai mult de câștigat pentru că majorarea prețurilor construcțiilor pare să se fi oprit. Companiile din domeniu au renunțat la scumpiri, de teamă ca nu cumva clienții să renunțe la achiziții. Acest comportament se datorează și scăderii costurilor materialelor de construcții, scădere ce s-a produs tocmai din cauză că cererea s-a diminuat. Așadar, un cerc vicios care a avut ca rezultat scăderea prețurilor imobilelor. Avantaj pentru client!

Ruben Marian vede o schimbare de paradigmă în ceea ce privește standardul de constructor român.

Piața de construcții din România se maturizează și actorii din construcții sunt din ce în ce mai profesioniști. E nevoie de soluții bune pe termen lung. Consider că a apus vremea când blocurile apăreau ca ciupercile după ploaie și banii curgeau gârlă în buzunarele unor constructori speculanți. „Sustenabil” este noul cuvânt de ordine. 

Este în folosul tuturor să existe disciplină în construcții, să protejăm mediul și să evităm risipa de energie și alte resurse importante. Este vital să îmbunătățim și să adăugăm valoare investițiilor pe care le facem. Practic, să creezi ceva care să dăinuie, mai departe de scopul de a face profit.

În loc de concluzie, vă prezentăm evoluția numărului de construcții în Uniunea Europeană. Față de anul pandemic, în 2021, s-a înregistrat o creștere de 5,5%. În 2022, din nou o creștere față de anul precedent, respectiv de 2,7%. Anul acesta, stagnare, urmând ca 2024 să înregistreze scăderea de 1% despre care am vorbit mai devreme. Dezideratul este ca această scădere să nu se transforme într-o tendință și, desigur, ca analiștii financiari să se înșele măcar de această dată!